Razboiul din Vietnam.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (3 votes cast)

La 9 februarie 1965 a inceput razboiul din Vietnam.

Razboiul din Vietnam s-a soldat cu cateva milioane de morti (marea majoritate vietnamezi), pagube materiale, dezastre ecologice, cu alte sute de mii de vieti distruse si cu aparitia unei noi maladii in mentalul colectiv: sindromul vietnamez. Razboiul din Vietnam a fost cel mai ucigator razboi cald din perioada razboiului rece.

Razboiul care a adus Vietnamului independenta si unitate sub un guvern comunist, poate fi impartit in doua episoade:

  • Primul episod, cunoscuta si ca “razboiul din Indochina”, a durat din 1946 pana in 1954 si a marcat sfarsitul dominatiei franceze in Vietnam (divizat in Vietnamul de Sud si Vietnamul de Nord);
  • Al doilea episod, din 1957 pana in 1975, a insemnat infrangerea regimului anticomunist din Vietnamul de Sud (sprijinit de interventia directa a SUA) de catre luptatorii din Frontul National de Eliberare si din Vietnamul de Nord.

Dupa esecul americanilor de a-l elimina pe Castro, acestia aveau de refacut imaginea citadelei democratiei mondiale. Mlastina vietnameza a fost aleasa ca scena pe care comunismul asiatic trebuia sa fie supus unei infrangeri spectaculoase.

 

Principiul dominoului

Pentru a impiedica extinderea comunistilor de la Nord spre Sud, in 1955 SUA au solicitat crearea republicii Vietnamului de Sud sub conducerea lui Ngo Dinh Diem.  Americanii incercasera din 1964, prin bombardamente continue si masive, sa impiedice toate activitatile de productie din Vietnamul de Nord, precum si orice posibilitate de ajutor pentru trupele vietcong. In tot acest timp, nord-vietnamezii si vietcongul au primit continuu arme si sprijin economic din partea Uniunii Sovietice si a Chinei comuniste.

Trupele vietcong erau de sapte ori mai putin numeroase decat trupele lui Diem – echipate si antrenate de americani – insa dispuneau de atuuri importante: ardoarea lor revolutionara si nationalista, experienta lor in luptele de gherila, ajutorul pe care-l primeau din partea populatiei satelor si sprijinul Nordului care furniza arme si combatanti, dirijati pe un drum care trecea prin Laosul si Cambodgia vecine, prin asa numita “poteca Ho Shi Min”.

In august 1964 a avut loc “incidentul din golful Tonkin”: o nava de razboi americana, Maddox, a fost mitraliata de vase de patrulare nord-vietnameze. Momentul inceperii celui mai controversat razboi din istoria Americii nu a fost fixat printr-o declaratie oficiala de razboi, ci de o rezolutie a Congresului american care preciza ca “Statele Unite considera ca mentinerea pacii si a securitatii internationale in Asia de Sud-Est sunt esentiale pentru interesele lor nationale si pentru pacea lumii”.

Esecul american

Dupa ce a ordonat raiduri de bombardament, Johnson, presedintele SUA, a cerut Congresului mana libera pentru a actiona. Aprobarea forului legislativ a fost cvasiunanima. Urmarea a fost declansarea bombardamentelor sistematice asupra Vietnamului de Nord si, la 9 februarie 1965, trimiterea in sud a puscasilor marini cu misiuni de lupta.

Pentru infrangerea comunismului vietnamez, americanii au folosit un arsenal sofisticat din cadrul caruia nu au lipsit armele cu napalm, defoliante, bombele “anti-personal” si “bombele cu aerosol”. Sutele de mii de victime nu au reusit sa distruga vointa de rezistenta a Hanoiului.

Puterea de la Saigon se dovedea a fi corupta si instabila, iar situatia economica precara a Vietnamului de Sud a compromis regimul pana la cote alarmante. Acuzatiile la adresa presedintelui Johnson, caruia i se reprosa ca a pierdut Vietnamul, au inceput sa devina tot mai puternice in societatea americana. In 1968, in Vietnam, se gaseau peste 700.000 de soldati americani, iar avioanele US Air Force lansasera mai multe bombe decat trupele aliate in cel de-al doilea razboi mondial.

In martie 1972, 120.000 de militari nord-vietnamezi au patruns in Vietnamul de Sud. Trupele americane si sud-vietnameze au fost luate prin surprindere. Nici bombardarea masiva a Vietnamului de Nord, inclusiv a Hanoiului si a portului Haifong, nu a mai putut schimba soarta razboiului. “Ofensiva de Tet” (o sarbatoare din calendarul vietnamez) a demonstrat guvernului de la Washington ca o victorie in Vietnam ar implica angajamentul Statelor Unite intr-un razboi total.

Pacea in onoare

Convins ca America nu va castiga razboiul impotriva partizanilor din jungla, Nixon, noul presedinte american, si-a inceput mandatul reducand efectivele militare si intensificand bombardamentele. Nixon a promis ca in urmatorii trei ani va obtine “o pace in onoare”, dar convorbirile de pace, demarate la Paris, bateau pasul pe loc. Razboiul din Vietnam a subliniat si mai puternic dezacordurile existente intre Franta si Statele Unite. De Gaulle a condamnat razboiul si a insistat asupra faptului ca singura cale de rezolvare a conflictului trebuie sa fie dialogul. In cele din urma, prabusirea armatei sud-vietnameze si ocuparea Saigonului de catre nord-vietnamezi a pus capat razboiului. Nordul si Sudul au fost reunificate in Republica Socialista Vietnam.

Trupele Nordului ocupasera deja Sudul in momentul in care pacea era semnata la Paris, pe un document ce consfiintea acceptarea de catre SUA a conditiilor puse de Vietnamul de Nord. Nixon a afirmat ca a obtinut, in sfarsit, “pacea in onoare”. Our Times, almanahul american al secolului, consemna faptul ca aceasta pace “onorabila” a fost obtinuta la sfarsitul celui mai lung razboi purtat vreodata de americani, in urma unei infrangeri militare in fata unei tari mici si inapoiata din punct de vedere tehnologic.

Impotriva razboiului!

Protestele impotriva interventiei americane s-a amplificat in timp in intreaga lume, antrenand forte de stanga, social-democratiile europene, unele segmente ale lumii catolice si tarile nealiniate. Cele mai mari proteste impotriva razboiului au fost inregistrate in SUA in special dupa ce, pentru a putea sustine efortul presupus de un razboi care se prelungea, a fost reintrodusa recrutarea obligatorie, si pierderile de vieti in randurile corpului expeditionar american au inceput sa se acumuleze in mod dramatic. In noiembrie 1965, Norman Morison s-a stropit cu benzina si, tinandu-si in brate fetita de un an, si-a dat foc chiar in fata ferestrelor biroului lui Robert McNamara, secretar de Stat la Departamentul Apararii. Protestele din interiorul SUA au ajuns la un moment dat sa scindeze societatea americana, antrenata intr-o dezbatere pro si contra, si a facut ca presedintele Lyndon B.Johnson sa ia decizia de a nu se mai prezenta in alegeri si de a incepe tratativele de pace de la Paris.

America incearca si astazi sa-si vindece ranile razboiului, se straduieste sa-l uite, dar multi dintre cei care au fost implicati direct in aceasta aventura nu-si pot afla linistea memoriei. Constiinta colectiva a Americii si constiintele individuale ale multor americani apeleaza inca destul de frecvent la lectia Vietnamului.

Un veteran de razboi, colonelul David H. Hackworth, amintea, in sapta- manalul „Newsweek“ ca „unele dintre greselile pe care le-am facut in Somalia sunt aproape identice cu cele din Vietnam: dependenta excesiva de puterea de foc a armelor si de tehnologie; neputinta de a-l intelege pe inamic; esecul operatiunilor serviciilor secrete si aroganta liderilor razboiului, de la cei aflati la Casa Alba si Pentagon pana la generalii de pe campul de lupta“. In Vietnam s-au perindat, in anii razboiului, 2,7 milioane de americani sub arme.

Sindromul vietnamez

In timpul razboiului, moralul militarilor angajati in operatiunile “cauta si distruge” din jungla vietnameza a scazut in mod dramatic. Veteranii razboiului s-au intors cu traume psihice severe, numite de specialisti “sindromul vietnamez”. Traumele psihice provocate de razboi au fost inregistrate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii sub denumirea de “stare de stres posttraumatic”. Din randurile combatantilor americani, 14% au prezentat tulburari psihice sau reactii acute de lupta.

Raspunsurile comune dupa expunerea la evenimente traumatice includeau: un sentiment neobisnuit de a fi provocat; dificultati de a adormi sau de a mentine somnul; cosmaruri sau flashback-uri; dificultati de concentrare a atentiei; indiferenta in realizarea unor obiective; explozii de iritabilitate sau manie, pierderea credintei religioase si revolta impotriva divinitatii; conflicte familiale si profesionale frecvente; oboseala neobisnuita, impietrire emotionala; anxietate recurenta legata de siguranta personala; sentiment de singuratate; tristete exagerata si depresie; sentimente de neajutorare, de vinovatie si autoculpabilizare.

Razboiul din Vietnam., 10.0 out of 10 based on 3 ratings

Share Button

(Articol citit de 838 ori, 1 vizite astazi)....... Newsletter

5 comentarii

Loading Facebook Comments ...

#1sebi13 septembrie 2008, 15:26

Din ce am citit pe acest subiect, ofensiva tet s-a dovedit, in cele din urma un esec militar pentru vietcong. Dupa surpriza initiala, trupele americane si sud vietnameze i-au cam spulberat pe cei intrati in sud. SUA au pierdut razboiul acasa, datorita protestelor si a gestionarii proaste a acetora.
De altfel asa s-a intamplat si dupa incidentul de la Mogadiscio (imortalizat in filmul Black Hawk down), americanii au pierdut nici 20 de oameni dar rebelii au avut sute si, in special, isi epuizasera rezervele de munitie, indeosebi cele de rachete. Soldatii au vrut sa revina imediat, cu intariri si sa termine treaba, dar iarasi politicienii au cedat si au hotarat altfel.
Nu vi se par surprinzatoare toate aceste miscari pacifiste anti occident, anti nato dar care nu sufla o vorba despre amenintarile din partea Rusiei sau a altor tari belicoase?

VA:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VA:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)

#22012en18 septembrie 2008, 20:20

ai dreptate, sunt sute de relatari despre trupe care puteau fi salvate dar s-a preferat “pierderea” lor. Guvernul american face mare caz de salvarea unui soldat doar atunci cand presa e pe fir, in rest isi permite sa lasa sa fie ucisi sute de oameni daca o campanie electorala o cere..sau interesul politic de moment..
Bine ca Romania nu are asa razboaie ca la ce conducatori avem ne-ar lasa sa murim cu totii !

VA:F [1.9.22_1171]
Rating: 8.0/10 (1 vote cast)
VA:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)

#3Marin Ene – Timisoara11 ianuarie 2009, 14:42

Stii foarte putin domnule ,care scrii sub anonimat,nu stiu de frica sau rusine dar te pot ajut eu putin .Americanii si cativa aliati au atacat initial cu 700000 de soldati impotriva a 580000 vitnamezi Iar ca dotare si instruire americanii au fost net superiori ,asa se explica si disproportia mare de pierderi(57000 de partea americana plus 250000 dintre aliati si 1200000 morti din militatari vitnamezi si populatia inrolata ulterior la care se mai adauga populatia civila care este de doua ori mai mare .Americanii au inlocuit tot timpul militarii astfel sau perindat in Vietnam 2700000 pe cand vietnamezii au fost aceeasi.Americanii s-au dedat la acte criminale recunoscute pe plan mondial,atacand cu bestialitate populatia civila care locuiau mai mult prin bordee . Au folosit arme interzise(ce fac si astazi);bombe cu napalm aruncatoare de flacari bombe de fragmentatie Au incendiat sate provocand adevarate maceluri.Cu toate acestea americanii au piedut pe buna dreptate razboiul pentru ca s-a izbit de curajul si devotamentul vietnamezilor care au stiut sa foloseasca terenul si s-au bucurat de sprijinul populatiei.Nu este ade varat ca Vietnamezii au fost spulbertati, dimpotriva amsricanii au fugit ingroziti ,iar socul suferit de combatanti se resimte si astazi printre veterani .Judecand la absurd americanii ar fi putut cuceri Vietnamul dar cu pierdei mult mai mari si cu metode de exterminare in masa a populatiei mult mai crminale ceea ce si-ar fi atras oprobiul opiniei mondiale si nu ar fi mai avut nici un castig de pe urma ocupatiei acestui teritoriu care oricum ar fi fost ostil in continuare .America ramane (deocamdata) cel mai puternic stat imperialist racoland si cateva state(Anglia,Canada ,Israel si Australia)Mai citeste domnule si nu fa afirmatii gratuite fara acoperire .

VA:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
VA:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)

#4ovidiu5 noiembrie 2009, 21:13

ceva mai aprofundat….

VA:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VA:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)

#5icm11 octombrie 2010, 13:24

cam aiurea.!!!!!!!!!!!!!!!

VA:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VA:F [1.9.22_1171]
Rating: +1 (from 1 vote)

Adauga comentariu

Nickname:
E-mail:
Website:
Comentariu:

Alte articoleinapoi la pag. principala

Influente masonice in Unirea Principatelor

Influente masonice in Unirea Principatelor(0)

În anul 2009 Abel Douay şi Gérard Hertault dădeau tiparului, în cartea lor intitulată Napoléon III et la Roumanie. Influence de la franc-maçonnerie, un document găsit în arhivele manuscrise ale României de la Academia română . Documentul, nedatat şi nesemnat, emană de la Ministerul francez al Casei imperiale şi al artelor frumoase şi este adresat

Istoria secolului XX [Ep.III]

Istoria secolului XX [Ep.III](0)

I. MUTAŢII ŞI EVOLUŢII ÎN LUME LA SFARŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX 3. Penetrarea economica si disputa dintre marile puteri pentru colonii Prin avansul lor economic, tehnic şi ştiinţific, prin puterea lor industrială şi comercială Statele Occidentale, la care se vor adăuga SUA şi Japonia, au exercitat o influenţă şi dominaţie covârşitoare

Arhiva articole “Istoria secolului XX”

Arhiva articole “Istoria secolului XX”(0)

  Episodul I I. MUTAŢII ŞI EVOLUŢII ÎN LUME LA SFARŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX 1. Impactul revolutiei industriale asupra evolutiei statelor    Episodul II I. MUTAŢII ŞI EVOLUŢII ÎN LUME LA SFARŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX 2. Viata politica intre democratie liberala si regim autoritar   Episodul III

Istoria secolului XX [Ep.II]

Istoria secolului XX [Ep.II](0)

I. MUTAŢII ŞI EVOLUŢII ÎN LUME LA SFARŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX 2. Viata politica intre democratie liberala si regim autoritar Către sfârşitul veacului al XIX-lea şi, mai ales, la începutul celui următor, până în ajunul războiului mondial, Europa a fost marcată mai mult de revendicările economice ale maselor. Această predominare a

Istoria secolului XX [Ep.I]

Istoria secolului XX [Ep.I](2)

I. MUTAŢII ŞI EVOLUŢII ÎN LUME LA SFARŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX 1. Impactul revolutiei industriale asupra evolutiei statelor  Lumea de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui următor a fost marcată de apogeul celei de-a doua revoluţie industriale. Progresul industrial s-a reflectat, în primul rând, în apariţia unor noi surse

citeste

Aboneaza-te prin Feedburner !

Introdu adresa de mail pentru a primi noutati.

Join 96 other subscribers

Articolele saptamanii

Top articole

Contacte si Informatii

Retele sociale

Cele mai populare categorii

© 2013 Magazin Cultural Ştiinţific All rights reserved.

Citește mai multe:
piratii_din_caraibe_4
Au apărut filmele 4D: miroşi piraţii din Caraibe !

Domnia revoluţionară a filmelor 3D se dovedeşte a fi foarte scurtă, căci filmele 4D le şi detronează. O companie coreeană...

eliade_tanar
Biografii : Mircea Eliade

Poate unul dintre cei mai prolifici scriitori pe care literatura romana i-a dat este Mircea Eliade, ale carui opere au...

An der Berliner Mauer im Bezirk Kreuzberg
Istoria Zidului Berlinului (1961-1989)

Conceput de administraţia liderului comunist al Germaniei Răsăritene, Walter Ulbricht, şi aprobat de liderul sovietic Nikita Hruşciov, zidul Berlinului (în...

tiangong1
“Palatul ceresc”a fost lansat in spatiu.

La 29 septembrie 2011, primul modul al unei noi staţii spaţiale a ajuns pe orbită. Este un nou început pentru...

Cedarea Basarabiei
Cedarea Basarabiei

La 26 iunie 1940, ministrul României la Moscova, Gheorghe Davidescu, este primit de ministrul de Externe sovietic, Viaceslav Molotov, care...

Închide